Povestea cafelei incepe acum 2400 de ani in Etiopia. Aici s-a descoperit planta de cafea iar in Yemen s-a preparat pentru prima data cafeua, ca bautura. De aici, cafeaua s-a raspandit in restul lumii; intai in Imperiul Otoman, apoi in restul continentelor.
Italia poate fi considerata tara care a introdus cafeaua in Europa. Comerciantii venetieni au importat cafeaua in Europa la inceputul anilor 1600. Tot la Venetia, in 1683 s-a deschis prima cafenea. Italia este deasemenea considerata tara de unde privine “espresso”, se spune ca Napoli s-a ‘inventat’ acest mod de a bea cafea (in anii 1800).
Planta de cafea produce fructe mici si rotunde, de culoare rosie sau galbena. Productia de cafea incepe cu recolta de plante si cu extractia boabelor de cafea din fructe. Boabele de cafea se usuca la soare sau intr-un mod artificial iar apoi se selectioneaza.
Se trece apoi la prajire. Prin prajirea boabelor acestea dobandesc aroma specifica de cafea. Dupa ce se prajesc, boabele se racesc repede ca substantele aromatice sa se pastreze.
Procesul de prajire este important pentru calitatea cafelei. Prin prajirea boabelor mai putin, se obtine o cafea mai acida, prin prajirea mai tare a boabelor se obtine o cafea mai amara. Boabele de espresso sunt intotdeauna prajite mai mult pentru a obtine o cafea cremoasa, cu un gust puternic.
Astfel, fiecare cafea are o aroma diferita. Sunt 80 de specii de plante de cafea, cele mai raspandite fiind Cafeaua Arabica (cafea parfumata) si Cafeaua Canephora (cafea amara). Majoritatea felurilor de cafea ce se gasesc in comert sunt obtinute amestecand aceste doua tipuri, de aici gusturile si mirosurile diverse.
De-a lungul timpului, nutritionistii nu s-au ocupat foarte mult sa studieze cafeaua. Valoarea nutritiva a cafelei este de 2 calorii/o cescuta, astfel cafeaua nu a fost trecuta in randul alimentelor.
Recent insa, s-a descoperit ca, inainte de prepararea boabelor, cafeaua contine multe substante ce, odata cu prajirea, se pierd sau se reduc: proteine, acizi grasi, minerale, carbohidrati, etc. Substantele care insa raman in cafea in momentul cand o bem sunt insa utile. Cafeaua contine vitamina B3, contine substante ce ajuta la asimilarea zaharurilor si proteinelor in corp iar compusii care determina aroma cafelei joaca rol de antioxidanti si ajuta la combaterea imbatranirii organismului (efectul se datoreaza si cofeinei).
Studiile confirma ca datorita cafelei, sistemul nervos este stimulat, la fel cel muscular iar de asemenea favorizeaza procesul de gandire; cafeaua stimuleaza digestia, diureza si metabolismul in general, deci ajuta la arderea caloriilor.
Cel mai important insa este ca nu este periculoasa pentru inima. Consumul de cafea are chiar un efect benefic asupra inimii, bineinteles fara exagerare (2 cescute de cafea pe zi sunt de ajuns).
Consumul de cafea produce senzatii de bunastare, de energie si capacitate de concentrare, dar cu moderatie. Consumul exagerat de cafea produce senzatii de nervozitate sau insomnie. Este recomandat sa nu consumam mai mult de 2 cani de cafea pe zi.