Termenul bain-marie se refera la actiunea de a incalzi continutul unui vas prin intermediul unui alt vas, mai mare.
Se umple un vas (de exemplu – o oala) cu apa, iar deasupra se aseaza un vas mai mic, ce contine ceea ce trebuie incalzit. Baia de abur incalzeste vasul mai mic prin intermediul aburilor.
In mod normal, apa din vasul de sub ajunge pana la fierbere, si astfel aburii rezultati incalzesc vasul de deasupra. De asemenea, prin bain-marie se mentine o anumita uniformitate a temperaturii din vasul mai mic. In loc de apa se poate folosi ulei, solutii cu sare, etc.
Aceasta denumire – bain-marie – provine din alchimie, stiinta in care se dorea incalzirea usoara a anumitor materiale.
Se crede ca procesul a fost inventat de catre Mary Jewess, o alchimista care a descoperit tehnica in timpuri antice. Termenul s-a numit initial balneum Mariae, in limba latina.
In ziua de azi, exista si alternative “uscate”, adica vase gata umplute cu lichid, in care nu mai trebuie sa adaugati nimic. Acestea se incalzesc mai repede si au nevoie de mai putina ‘atentie’, cum ar fi de pilda curatatul oalei.
Bain-marie este folosit pentru diferite retete pentru a incalzi ingredientele in mod uniform si pentru a nu le arde. Este foarte indicata folosirea acestei metode pentru topirea ciocolatei sau pentru ingrosarea laptelui condensat.
Pingback: Chec cu morcovi | retete vegetariene